Top 10 cele mai tari Ferrari construite vreodata

Chiar si in afara industriei auto, putine sunt firmele care se pot lauda cu rezultate ca ale celor de Ferrari. Cunoscuta marca italiana se pozitioneaza in aceeasi liga cu Rolex sau Christian Dior.

Sigur, producatorul a trecut prin momente mai bune si prin momente mai proaste de la infiintarea din 1947, dar nu exista masina cu emblema calutului cambrat care sa nu merite sa fie bagata in seama.

Sa te uiti inapoi la modelele mai vechi ale companiei seamana cumva cu trecerea prin Rock and Roll Hall of Fame. Tocmai de aceea, am ales pentru voi 10 dintre modelele Ferrari care, de-a lungul anilor, au iesit in evidenta prin design, performanta, tehnologie sau toate trei la un loc.

Ferrari 250 GTO

Modelul 250 GTO reprezinta chintesenta clasicului Ferrari, o adevarata Mona Lisa a lumii auto. Doar 39 de exemplare au fost construite, in perioada 1962-1964, si toate pastreaza unele dintre cele mai impresionante caracteristici de curse din toate timpurile. Ceea ce contribuie la atractivitatea masinii sunt liniile voluptoase si proportiile ideale.

Modelele 250 GTO apar foarte rar la vanzare, doar cateva trecand prin aceasta situatie, toate la preturi intre 40 si 60 de milioane de dolari. Sa fii proprietarul uneia dintre ele inseamna sa faci parte dintr-un club exclusivist. Printre cei care au avut sau detin in acest moment un 250 GTO se numara Sir Stirling Moss, tobosarul Pink Floyd Nick Mason sau Ralph Lauren.

Ferrari Dino 206 GT

Dino 206 GT a fost prima incercare oficiala a marcii sa construiasca o masina mai mica, ca pentru incepatori. Masina a fost gandita sa concureze cu Porsche 911, dar lui Enzo Ferrari nu i-a placut ideea de a-si pune numele pe o masina care nu era propulsata de un motor V12. Numele Dino a fost ales in onoarea fiului sau, Alfredo, care a murit in 1956.

Numarul 2016 spune totul despre acest model: puterea venea de la un motor V6 de 2,0 litri. Mult mai usor decat un V12, motorul in sase cilindri era montat chiar in spatele scaunelor, astfel ca 206 GT era mult mai abil decat alte modele Ferrari ale epocii. Varianta 246 GT, care a fost lansata doi ani mai tarziu, a fost chiar mai buna, fiint propulsata de o varianta mai puternica de V6.

Pentru o lunga perioada de timp, 206 GT nu a fost considerat un adevarat Ferrari, in primul rand datorita numarului mai mic de cilindri. Pana la urma, colectionarii i-au inteles valoarea asa ca, in zilele noastre, 206 GT este un model foarte cautat.

Ferrari 365 GTB

Finalul anilor '60 a fost teribil de greu pentru Ferrari. Masinile de raliu ale marcii pierdeau, in fata celor de la Ford, Cursa de 24 de ore de la Le Mans de sapte ori la rand, iar competitia, sub forma lui Ferruccio Lamborghini, facea valuri in toata lumea cu super masina Miura.

Ferrari a raspuns cu modelul creat de Pininfarina 365 GTB/4, numit mai tarziu Daytona (in memoria victoriilor de la Cursa de 24 de ore de la Daytona).

Masina s-a diferentiat imediat de celelalte modele Ferrari, adoptand un design unghiular care avea sa defineasca stilul anilor '70. Desi a fost putin controversata la inceput, pana la urma masina a prins pe piata si s-a vandut in peste 1.400 de exemplare, construite intre anii 1968 si 1973.

Ferrari Testarossa

Modelul Testarossa si-a facut debutul oficial la Salonul Auto de la Paris, in 1984. Numele sau se traduce literar "cap rosu", dar nu a fost gandit sa fie un omagiu pentru irlandezi. De fapt, numele masinii vine de la capetele rosii ai cilindrilor motorului, dar este si un tribut masinii originale de curse Testa Rossa, lansata in 1957.

Motorul in 12 cilindri, de 5,0 litri, este montat la cativa centimetri de sofer si produce 390 de cai putere dar, in comparatie cu predecesorul sau, Testarossa nu a fost gandit ca model de pista.

Masina era, in primul rand, un model touring, asa ca sportivitatea si luxul din interiorul cabinei nu puteau lipsi. Tapiteria din piele si aerul conditionat faceau din aceasta versiune Ferrari compania ideala pentru drumuri lungi, de vacanta.

Gandite de Pininfarina, liniile acestui model ii dadeau un aer modern. La sfarsitul anilor '80, Testarossa putea fi gasita pe peretii dormitoarelor tuturor pustilor, alaturi de Lamborghini Diablo, masina care a inventat usile indreptate spre cer.

Ferrari 288 GTO

Modelul 288 a fost primul Ferrari care a purtat completarea GTO de la versiunea 250 GTO. La o prima privire, masina seamana cu un 308 dotat cu un corp ceva mai musculos, dar acesta este unul dintre cazurile in care nu e bine sa judeci la prima vedere.

Versiunea 288 GTO a fost creata pentru a participa la evenimentele auto din Grupa B de raliuri. De aceea, masina are un sasiu tubular, iar caroseria a fost gandita din materiale compozite, cum sunt kevlarul sau fibra de sticla. De putere se ocupa un motor V8 de 2,8 litri, dotat cu doua supercompresoare mari, care duceau bolidul la 400 de cai putere, de ajuns pentru ca modelul 288 GTO sa ajunga la 320 de km/h.

Initial, Ferrari a anuntat ca va construi doar 200 de exemplare din acest model, adica minimul necesar pentru a intra in cursele de care vorbeam mai sus, dar, dupa vanzarea buna a masinii, a mai construit inca 72 de bucati.

Ferrari F40 (1987)

Porsche a monopolizat atentia industriei auto in 1986, momentul lansarii modelului 959. Pentru a nu fi depasit de rivalul german, Ferrari a mai asteptat un an si a lansat F40, o masina construita pentru curse, dar legala si pe strazi.

Modelul F40 a fost creat si pentru aniversarea a 40 de ani de istorie a marcii si s-a folosit in mod extensiv de materiale compozite, foarte in voga in acel moment. Mai mult, inginerii au simplificat la maximum interiorul, astfel ca ocupantii masinii se simteau ca intr-un adevarat model de curse. Forma ascutita a masinii a facut din acest model cel mai usor de recunoscut design Ferrari din toate timpurile.

Aceiasi ingieri au dotat modelul cu o varianta modificata a motorului V8 de pe 288 GTO, de 3,0 litri, care producea 478 de cai putere, destul pentru o masina care nu depasea 1.100 de kg.

Ferrari 360 Challenge Stradale

Versiunea Challenge Stradale a oferit entuziastilor calitatile unei masini de curse intr-un pachet accesibil, legal pe strazi. Inginerii Ferrari au pornit de la modelul 360 Modena, de pe care au eliminat tot ce parea in plus, pe care l-au coborat (cu niste suspensii mult mai sportive) si pe care au montat patru roti masive de aliaj. In interior, pasagerii se intalneau cu scaune de curse, o pereche de hamuri de acelasi gen si geamuri din plexiglas.

Multi producatori auto s-au laudat, de-a lungul timpului ca au introdus tehnologie de curse pe masini de serie, dar Ferrari chiar a facut-o. Modelul 360 Challenge Stradale foloseste un motor V8 de 3,6 litri, care produce 425 de cai putere, putere transmisa rotilor motoare de o cutie automata in cinci trepte.

Ferrari Enzo

Stii ca o masina este cu adevarat importanta atunci cand poarta numele fondatorului companiei. E un fel de omagiu pe care producatorul il poate folosi o singura data, pentru a-si pastra credibilitatea. Din fericire, acest model limitat Ferrari Enzo este exact ce trebuie sa fie.

La inceputul anilor 2000, dominatia de pe piata hiper masinilor a celor de la Ferrari era amenintata de nume ca Porsche, Lamborghini sau Mercedes-Benz. Versiunea Enzo trebuia sa invinga competitia si sa o faca in asa fel incat lumea sa uite de aparitia modelului F50. Primul dintre cele 399 de examplare construite a debutat la Targul Auto de la Paris, in 2002.

Foarte aerodinamic, Enzo a fost caracterizat de forma sa mai unghiulara, care l-a diferentiat de celelalte modele ale grupului. Mai mult, masina a promovat si noua ideea de design a companiei italiene. Enzo era propulsat de un motor V12, de 660 de cai putere, care se folosea de o cutie de viteze secventiala in sase trepte, imprumutata de la Formula 1.

Ferrari FXX

In momentul lansarii, modelul FXX a fost cea mai avansata masina Ferrari din punct de vedere tehnologic. De fapt, era doar o versiune extrem de modificata a lui Enzo, creata cu ajutorul unor adevarati piloti din Formula 1, Michael Schumacher si Rubens Barrichello.

Modelul venea echipat cu un motor V12 de 6,3 litri, care producea 800 de cai putere, transmisi la rotile spate printr-o cutie de viteze automata imprumutata, deasemeni, din Formula 1.

Modelul beneficia de anvelope create special pentru el, de frane Brembo (care reuseau sa asigure o franare perfecta), iar sistemul de telemetrie de la bord inregistra nu mai putin de 39 de parametri diferiti. Toate aceste informatii au fost trimise la sediul Ferrari si folosite la crearea urmatoarelor modele ale marcii, printre care si LaFerrari.

Din pacate, FXX nu a fost niciodata legal pe strada. De fapt, Ferrari continua sa-l numeasca si in zilele noastre un prototip. Din acest motiv, au fost construite doar 38 de exemplare, ceea ce inseamna ca modelul este la mare cautare.

Ferrari LaFerrari

Modelul LaFerrari a fost ultimul dintr-o linie de super masini construite de Ferrari. Mai mult, aceasta masina a insemnat si un pas inainte pentru producator, care a folosit pe ea tehnologii care mai fusesera intalnite doar pe prototipuri, pe masini concept sau de curse.

De remarcat este ca LaFerrari este primul hibrid Ferrari legal pe drumurile publice. Trenul de rulare, o combinatie intre electric si benzina, se bazeaza pe un motor V12 de 6,3 litri, de 789 de cai putere, acompaniat de un motor electric de 120 de kW, care ajuta la cresterea puterii la 949 de cai putere.

Grupul italian a produs doar 499 exemplare din LaFerrari, care s-au vandut instant, in ciuda unei politici care favoriza clientii loiali ai producatorului. Anul trecut, cei care nu au reusit sa cumpere o varianta coupe, au avut sansa de a achizitiona versiunea decapotabila, numita simplu Aperta.

Partenerii nostrii cred ca s-ar putea sa-ti placa
Videoclipul zilei
OFF-ROAD: 6 SFATURI PENTRU A CONDUCE IN SIGURANTA
Aboneaza-te la canalul de YouTube!

Newsletter